Data ultimei actualizari: 30.10.2019
29 octombrie este Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral.La Spitalul Universitar de Urgență București au fost făcute cele mai multe trombolize din România și cele mai multe trombectomii și tombaspirații.
Despre ce înseamnă accidentul vascular cerebral, cum se manifestă și cum trebuie acționat ne explică doamna Conf. Dr. Cristina Tiu, șeful secției Neurologie 2 de la SUUB.
“Bolile cerebro-vasculare constituie una dintre cele mai frecvente afecțiuni cu care se confruntă populația din România. În România survin aproximativ 60.000 de accidente vasculare cerebrale pe an, din care 55.000 sunt accidente ischemice însemnând că într-un vas de sânge se întrerupe alimentarea creierului și dacă nu se reușește reluarea circulației sanguine, acea porțiune de creier va muri.
Consecințele sunt foarte grave, pentru că accidentul vascular cerebral constituie cea mai importantă cauză de dizabilitate: determină imposibilitatea de a merge și de a mai vorbi. Accidentul vascular cerebral apare și la tineri de 20, 30 de ani. Dacă factorii de risc (fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială) sunt depistați din timp și dacă oamenii își fac periodic controale medicale, pot preveni un accident vascular cerebral
SEMNELE care pot apărea sunt destul de diverse, dar în majoritatea situațiilor, un accident vascular cerebral se poate manifesta prin: scăderea bruscă a forței musculare într-un membru: în mână, în picior sau în ambele, tulburare de sensibilitate, adică persoana respectivă să nu mai simtă bine atingerea pe partea respectivă și tulburare de vorbire. Frecvent se întâmplă și asimetria feței, un colț al gurii să se strâmbe, iar pronunția cuvintelor să devină dificilă sau chiar persoana respectivă să nu înțeleagă ce se vorbește cu ea sau să nu mai poată exprima ceea ce vrea să spună.
CE ESTE DE FĂCUT? Trebuie sunat cât mai repede la 112. Este foarte important ca spitalul să fie anunțat de către personalul de ambulanță că urmează să vină un posibil caz de accident vascular cerebral care se află în timp util pentru a se putea face procedurile de revascularizare, pentru a limita în acest fel sau a face să nu apară deloc consecințele unei astfel de obstrucții arteriale.
Sunt două metode prin care noi putem limita acest efect dezastruos al unei obstrucții arteriale: marea majoritate a pacienților pot beneficia de tromboliză intravenoasă, administrarea prin perfuzie a unui medicament care are capacitatea de dizolva, de a desface acel tromb și să permită realuarea circulației cerebrale. Această metodă poate fi aplicată în primele 4 ore și jumătate de la debut, de aceea e foarte important să cheme rapid ambulanța. Este la fel de important ca oamenii să fie atenți la momentul debutului și să nu încerce să obțina acea injecție cosmetizând ora debutului, fiindcă pot să își facă rău.
A doua metodă pe care o aplicăm când tromboliza nu poate dizolva acel cheag este tombectomia sau trombaspirația. Este o metodă prin care, prin introducerea unor fire foarte subțiri, a unor catetere, se poate extrage acel cheag.
Mesajul meu, astăzi de Ziua Mondială a AVC-ului este ca dacă survine brusc o simptomatologie neurologică precum cea enumerată mai sus, sunați la 112 și nu uitați să vă faceți periodic controalele medicale pentru a trata din timp factorii de risc.
Spitalul Universitar de Urgență București se numără printre primele unități din România de accident vascular cerebral și de urgențe neurovasculare. Organizarea secției a fost făcută înainte de apariția ordinului de ministru privind aprobarea protocolului pentru tratament intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut, ordinul fiind, practic, testat pe structura de la SUUB. Secția de neurologie, unde până în prezent au fost efectuate 170 de trombolize, asigură un acces continuu al bolnavilor, cu mențiunea că nu pot fi preluați toți bolnavii din regiunea Munteniei, pentru că secția are o capacitate limitată.