12.03.2020 – 12 martie, Ziua Mondiala a Rinichiului

Publicat pe: 12/03/2020

Data ultimei actualizari: 17.03.2020

ZIUA MONDIALĂ A RINICHIULUI s-a desfășurat anul acesta sub genericul „Menține tensiunea arterială în limitele normale”. Hipertensiunea arterială afectează rinichii, fiind, alături de diabetul zaharat, printre cei mai importanți factori de risc pentru boala cronică de rinichi (BCR).

Boală cronică de rinichi (BCR) este un concept definit de anomalii ale structurii sau funcțiilor rinichiului care au o durată mai mare de 3 luni și influențează starea de sănătate, evoluând progresiv către insuficiență renală.

BCR reprezintă o problemă de sănătate publică în România, afectând un procent de circa 11% din pacienți, de aceea este nevoie ca depistarea acesteia să se facă în stadii incipiente. Unul din 5 bărbaţi şi una din 4 femei cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani suferă de boală cronică de rinichi.

Pacienții cu factori de risc pentru BCR sunt identificați de către medicii de familie, dar numai 2% sunt diagnosticați cu BCR. În acest caz, măsurile terapeutice eficiente sunt insuficient utilizate iar îndrumarea către nefrolog și inițierea tratamentului de substituție a funcțiilor renale sunt întârziate, rezultând creșterea mortalității/ morbidității și a cheltuielilor de îngrijire.

“În stadiile incipiente, pacienții sunt cel mai frecvent asimptomatici, ceea ce face din boala cronică de rinichi o patologie subdiagnosticată. Prevalenţa bolii cronice de rinichi este în continuă creștere la nivel global, aceasta reprezentând un factor de risc adițional pentru bolile cardiovasculare”, spune dr. Delia Timofte, medic primar nefrologie la Spitalul Universitar de Urgență București.

Care sunt simptomele Bolii Cronice de Rinichi?

Pacienții cu BCR în mod nu prezintă simptome specifice la debutul bolii, de aceea Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă controale medicale periodice pentru evaluarea funcției renale și un stil de viață sănătos care să prevină apariția diabetului, hipertensiunii, obezității și a altor factori de risc pentru afectarea renală.

Cum estimăm afectarea renală?

 

Diagnosticul BCR presupune:

  • determinarea raportului albumină (proteine)/ creatinină urinară.
  • estimarea filtratului glomerular (eRFG) pe baza creatininei serice.

Pe baza acestor determinări se poate efectua o stratificare a pacienților în funcție de riscul cardio-vascular, renal și de mortalitate generală precum și definirea palierelor de îngrijire (medic de familie, medici specialiști cardiologie, diabet zaharat, reumatologie, medic specialist nefrologie).

” Orice pacient diabetic și/sau hipertensiv poate să prezinte, într-un anumit moment evoluției bolii, complicații renale, fiind necesare evaluarea și monitorizarea nefrologică. Este important de precizat că doar 12% dintre pacienții cu BCR au afecțiuni nefrologice primare (glomerulopatii, nefropatii tubulo-interstițiale sau erediatre etc), în timp ce jumătate au diabet zaharat și 27% boli vasculare (atero- sau arterioscleroză, eventual determinate de hipertensiunea arterială) (O’Hare, 2012). Având în vedere că în marea lor majoritate, pacienții cu BCR sunt pacienți non- renali, îngrijirea, depistarea lor în stadii incipiente și încetinirea degradării funcției renale presupun colaborare medicală interdisciplinară”, mai spune dr. Timofte.

Activitatea nefrologilor în Spitalul Universitar de Urgență București se desfășoară în Secția și Ambulatoriul de Nefrologie precum și în Centrul de Dializă, fiind diagnosticați, tratați și monitorizați pacienți cu BCR în toate stadiile de boală.

Sfatul nostru general este să se evite sedentarismul, să se asigure o alimentație echilibrată, să se mențină greutatea normală, să se consume o cantitate suficientă de apă adaptată la necesități și, eventual, la bolile asociate, să se păstreze nivelul glicemiei și al colesterolului în limite normale și să nu se auto- administreze medicamente fără aviz sau recomandare medicală! Toate acestea înseamnă un stil de viață sănătos și deci rinichi sănătoși, a mai precizat dr. Delia Timofte.